Tuesday, November 16, 2010

Despre proză, oarecum

Am promis că scriu despre proză, aşa că o să scriu. Dar am promis că scriu ca un neiniţiat despre proză şi asta o să şi fac. De ce zic asta? În primul rând pentru că pe blogul ăsta am tot polemizat cu diverse persoane despre calitatea prozatorilor tineri, eu fiind cumva împotriva lor. Mi se pare că stăm prost la capitolul proză scrisă de tineri [de data asta limita de vârstă e 40 de ani]. Am vrut să spun: păi n-avem, după care am stat un pic pe gânduri, am respirat adânc, am început să-i număr dar nu chiar 2 la primărie, 2 la şcoală ... ci aşa, un pic mai [ne] serios şi vreo câţiva tot am găsit. Dar Răzvan Ţupa m-a rugat să nu fac liste,  a făcut el una, şi mi-e teamă că tot la ele vom ajunge în final.

Întrebarea era: ce poveşti i-ar putea interesa pe cititorii străini? Ce să le propunem? Aş putea răspunde: Nu ştiu, dacă pe noi nu ne interesează, de ce i-ar interesa pe ei. Şi nu ne interesează, dovadă fiind tirajele vândute. Deşi cifrele astea s-ar putea să fie nişte minciuni, pentru că sunt multe oraşe care nu mai au librării. Ce i-ar putea interesa pe ei? Ar trebui să ştim ce îi interesează deja şi să le propunem sau ceva complet diferit, sau ceva asemănător, dar mult mai bun.

Recent, într-o emisiune tv, Ileana Mălăncioiu a spus o poveste cu tâlc legată de Lumea în două zile, romanul lui Bălăiţă. Cineva, într-o seară, când erau mai mulţi scriitori, critici, literaţi adunaţi la un pahar de vorbă, a spus că romanul lui Bălăiţă ar fi bun, dacă nu ar fi aşa de provinical. Iar Lucian Raicu a intervenit zicând doar atât: Din păcate nu destul de provincial!

Cred că asta ar trebui să exportăm: poveşti care sunt în primul rând ale noastre[Maria Ellis, Carte de colorat pentru orbi; Alexandru Potcoavă, Pavel şi ai lui] Pe mine mă  interesează mai ales cărţile care mă ţin captivă într-un spaţiu în care n-am mai fost, în care personajele să fie altele decât cele din alte cărţi. Şi mai cred că ar interesa ciudăţeniile, cărţi care să aibă doi autori[Băiuţeii fraţilor Florian], sau mai mulţi[Rubik]; sau cărţile care să aibă o structură complicată, care să fie greu de încadrat [Cristian Robu Corcan, Gravură în mi bemol], greu de redus la o unică dimensiune[Adela Greceanu, Mireasa cu şosete roşii]; cărţile care să spună lucruri absolut noi despre lucruri pe care ei le ştiu, dar altfel [cred că aici aş putea include şi Cartea tuturor intenţiilor a lui Marin Mălaicu Hondrari].

Iniţial am scris paragraful anterior fără să dau titluri sau autori, dar parcă aşa se înţelege mai bine ce am vrut să spun. Şi nu am repetat deloc numele pe care Răzvan Ţupa le-a inclus pe lista lui, cred că ar fi fost inutil.  Ideea nu era să înlocuiesc o listă cu alta, ci să spun ce cred eu despre povestea asta. Aş mai putea sugera câteva titluri, dar nu e momentul acum. Poate revin în altă zi.

8 comments:

zum said...

sper sa scriu si eu saptamana asta, deja m-am gandit la cateva chestii. da o sa fiu nevoita sa repet cate ceva, nu e atat de diversa literatura noastra incat sa vin cu titluri complet noi :)
si zici sa nu facem lista? ah, ce-as fi bagat o lista! :)

white noise said...

@zum - scrie, tare bine ar fi daca ai scrie.
razvan zicea sa nu facem o lista, dar iti dau eu voie sa o faci daca nu se poate altfel :)

capricornk13 said...

@white noise: mie mi-e tare greu sa scriu fara lista sau exemple si fara sa repet ce a scris deja razvan sau unii autori pe care i-a propus si el; mi se pare extrem de greu, cum spui si tu, sa-mi imaginez ce fel de povesti ar aprecia ceilalti; daca ma iau dupa Cannes si Ursi de aur berlinezi, ar trebui sa ajung la concluzia ca vor sa afle foarte multe despre viata in comunism, cu cat mai barbare si mai ciudate, cu atat mai bine; insa eu n-as prea vrea sa le dau povesti dintr-astea, fiindc-am citit foarte putine bune... e greu de tot, zau...

white noise said...

@capricornk13 - ignora tot ce-am zis noi si scrie ca si cum ar trebui sa faci proiectul asta de la zero. stiu ca-i greu

mihaela said...

aer cu diamante:
http://www.youtube.com/watch?v=BzxZVyl833c

Liviu Drugă said...

Trebuie sa iti multumesc: de la tine am aflat de "Carte de colorat pentru orbi", pe care am si luat-o de la targ. Impresionant de bine scrisa. O carte foarte buna!

Ciudat cum unele carti bune stau nebagate in seama pe rafturile cu pret redus. Noroc cu blogurile! :)

white noise said...

@Liviu Druga - e o carte buna, s-a scris despre ea, adevarul e ca fiind autoare humanitas parca nu prea e bagata in seama. am scris si eu candva

http://whitenoise4ever.blogspot.com/2008/02/personaje-amintiri-greeli.html

am pus linkul mai mult pt ca acolo am zis si de cronicile din presa culturala

Liviu Drugă said...

@whitenoise, multumesc pentru linkul in care am putut vedea si parerile altora